Conform unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare din Bucureşti, în luna iulie a acestui an, peste 70% dintre angajaţii care activează în industria marcom ocupau funcţia de om ocupat.

Companiile trebuie să se alinieze cerinţelor existente pe piaţă.

În cadrul companiilor de comunicare din România s-a observat o deschidere către adoptarea acestei funcţii, specialiştii în HR considerând că, dacă doresc să supravieţuiască pe o piaţă puternic concurenţială, companiile trebuie să realizeze că existenţa unui astfel de post în cadrul structurii lor organizatorice e mandatory.

Dona Vilfernşștain (cu dublu ș), specialist HR, consideră că “vorbim despre o industrie dinamică. Funcţia de om ocupat, practic, exista încă de dinainte de a fi recunoscută oficial, doar că atribuţiile sale erau îndeplinite de alţi angajaţi ai companiei. Ne aşteptăm la o creştere a ofertei de posturi de om ocupat în industria marcom în anii următori”.

Acelaşi studiu arată că şi studenţii de la facultăţile de profil care doresc o carieră în domeniu se orientează către această direcţie, funcţia de om ocupat fiind prima pe lista lor de opţiuni (în proporţie de 60%), în timp ce alte funcţii, care în trecut erau cele mai râvnite, pierd teren. Astfel doar 5% dintre studenţi doresc să lucreze ca Social Media Expert sau Copywriter, de exemplu. Conform studiului 25% dintre studenţi nu au reuşit să identifice înţelesul corect al conceptului de “comunicare”. Cu toate acestea, majoritatea dintre ei au fost deschişi cu privire la funcţia de om ocupat, “sună bine” fiind opţiunea bifată de majoritatea.

Lucreţia Jderia, studentă în anul 2 la SNSPA a declarat: “Eu mi-am dorit încă de mică să devin om ocupat într-o agenţie de comunicare deoarece ai mei au fost dintotdeauna oameni ocupaţi. Au fost printre primii din România. Pot spune că dorinţa sau, mai bine spus, pasiunea mea de a activa pe piaţa comunicării din România ca om ocupat a fost moştenită de la părinţi. Consider că şcoala mă ajută, dar doar într-o mică măsură. Deşi avem parte de o pregătire intensivă de la profesorii noştri mereu prea ocupaţi ca să se prezinte la propriile cursuri, cred că totul e prea teoretic totuși. De aceea voi începe un internship la vară unde doresc să-mi îmbunătăţesc calităţile de om ocupat.”

Portretul socio-demografic al angajatului pe postul de Om Ocupat.

Studiul arată că funcţia de om ocupat este una destul de dificilă şi nu oricine este eligibil pentru un astfel de post. Cercetătorii din spatele studiului au reuşit să adune îndeajuns de multe informaţii încât să ilustreze o zi tipică din viaţa unui angajat care îndeplineşte sarcini specifice om-ocupatismului.

Un om ocupat trebuie să doarmă mereu mult şi să ajungă la birou cu o întârziere de cel puţin 30 de minute faţă de toţi ceilalţi colegi ai săi. De preferat o oră sau două mai târziu. Omul ocupat trebuie apoi să-şi dedice următoarele 2 ore băutului neîntrerupt de cafea și fumatului primei ţigări de dimineaţă. Omul ocupat este atât de ocupat încât nici nu realizează că prima ţigară de dimineaţa este de fapt a 7-a ţigară de după-masă.  În programul său extrem de încărcat urmează apoi o sesiune de cercetare intensivă care presupune cititul ultimelor noutăţi din presa online. Stresul se resimte atunci când deţinătorul funcţiei de om ocupat este întrerupt din treaba sa şi sunat, deşi repetă mereu că răspunde prompt la mail, deci nu trebuie sunat. El va repeta de cel puţin 5 ori pe zi, în scris sau la telefon, că e ocupat momentan, dar că va trimite acel mail care trebuia trimis încă de joia trecută. El va fi nevoit să spună că l-a citit deja, deşi mailul încă nu e deschis. Compromisul şi skill-urile de comunicare sunt esenţiale pentru această funcţie. Omul ocupat e perpetuum preocupat de ce se întâmplă în jurul său. Mai ales dacă e vorba de horoscop sau bârfe de birou.

Singurul moment de repaus pe care îl presupune jobul de om ocupat este lunch hour, care contrar denumirii durează semnificativ mai mult de o oră. Omul ocupat îşi va aminti că “iar s-a luat cu prea multă treabă” şi a uitat să mănânce, aşa că se va întâlni cu alţi oameni ocupaţi, în oraş, să ia masa împreună, că doar e workaholic şi trebuie să fie ocupat chiar şi la masă. Printre calitățile ideale ale unui om ocupat se numără sociabilitatea, deci îi va face plăcere să fie ocupat în grup.

Funcţia de om ocupat presupune şi meetinguri care – în majoritatea cazurilor – ajung să se întindă chiar şi pe mai multe ore. O treime din timpul meetingului va fi alocată omului ocupat care va vorbi despre cât de ocupat a fost. O altă treime din timp va fi dedicată interlocutorului său care va povesti şi el, la rândul său, cât de ocupat a fost, iar în ultima treime din timpul meetingului, ei vor decide că deja au discutat îndeajuns de mult şi nu mai are rost să continue. Sleep on it şi își vor trimite un mail mâine cu concluziile.

Ce calități are angajatul ideal pentru postul de Om Ocupat.

Angajatul ideal pentru postul de om ocupat nu va ţipa niciodată la colegii lui, el doar le va transmite că e prea ocupat şi nu are timp să facă orice anume i s-a cerut să facă.

Programul tipic al omului ocupat atinge punctul extrem la ora 17:00 când – deja extenuat – va exclama că este extenuat de cel puţin 3 ori în faţa celorlalţi colegi. Omul ocupat îi va observa pe ceilalţi cum se pregătesc să plece şi va ofta. Deşi oftatul nu face parte din atribuţiile sale, omul ocupat nu se dă în lături de la muncă în plus. Aşa că oftează ori de câte ori este nevoie. Întrebat fiind de ce nu pleacă, el va răspunde că încă mai are treabă: trebuie să mai răpundă la un mail. La 18:00 deschide mailul necitit de joia trecută şi începe să scrie. Şoc, însă. Îşi dă seama că mai trebuie să se informeze cu privire la conţinut. Acolo şi atunci. Cu toate acestea urmează o sesiune neprevăzută de youtubăreală. Omul ocupat o va numi muncă în plus. Undeva între 18:30 şi 18:45 apasă cu ultimele forţe “send”.

Când se pregăteşte să plece acasă, omul ocupat va fi sunat de clientul nervos care a primit mailul. Există neclarităţi. Este, desigur, vina clientului şi omul ocupat va trebui să îi explice de ce este vina lui și nu a sa. În argumente va fi întotdeuna un “Deja e 19:00 şi chiar nu pot să dorm la birou doar ca să-ţi rezolv problema asta. Vorbim mâine”.

Omul ocupat va pleca spre casă extenuat. Chemat la o ieşire afterwork cu prietenii, omul ocupat va spune că e ocupat şi că are o problemă cu un client şi că oricum a avut o zi grea şi e foarte obosit. Omul ocupat va ceda în cele din urmă şi va ieşi cu prietenii. Postul de om ocupat presupune sacrificii, deci.

Omul ocupat este un om deschis către social media.

Ajuns acasă, după cele încă câteva ore în care le-a tot spus şi prietenilor cât de ocupat este, omul ocupat îşi va deschide mailul şi se va apucă de lucru. Dar ambiţia şi nevoia permanentă de informare şi perfecţionare fac parte din fişa postului. Prin urmare Facebook, Youtube sau Tumblr, nu contează, sunt resursele sale. Omul ocupat este un om deschis către social media şi ştie că beneficiile informaţionale oferite de reţelele de socializare sunt un atuu important pentru orice angajat cu funcţia de om ocupat.

Târziu, în noapte, omul ocupat îşi aminteşte de client, dar deja fiind foarte obosit de la munca depusă peste zi, hotărăşte că e timpul să mai şi doarmă, că nu e uman să muncească chiar non-stop. Omul ocupat va rezolva problema mâine.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 1500 de angajaţi din 40 de agenţii de comunicare din România şi a fost dificil de realizat deoarece funcţia de om ocupat nu le permitea să se abată de la program pentru astfel de nimicuri.

photo de aici.